Skip to Content

Prin legea sănătății, retrasă de președinte sub presiunea străzii, ni se pregătea un genocid

„O, Doamne bun şi iertător
Cu proştii fii îndurător
Şi dă-le pâine câtă vor,
Dar nu le da cuţitul lor!”

Speriat de reacția oamenilor, Traian Băsecu a declarat, intempesiv, că retrage proiectul legii sănătății. Dacă s-ar fi aplicat, ar fi băgat sănătatea românilor în moarte clinică. Şi asta pentru că, în afară de miza uriaşă în ceea ce priveşte accesul băieţilor deştepţi la miliardele de euro ale asiguraţilor, cheltuielile pe care ar fi trebuit să le suporte populaţia, şi aşa pauperizată, ar fi fost de peste trei ori mai mari decât în prezent. Credeți că-i o glumă? Veți vedea că nu.

Din lipsa resurselor financiare, doar o mică parte dintre români ar fi putut beneficia de servicii medicale cu adevărat eficiente, restul urmând să se mulţumească cu tratamentele din vremea lui Hipocrate: luatul de sânge, ventuze, ceaiuri de plante, descântece şi ... multă mişcare în aer liber.

Deoarece majoritatea discuțiilor de până acum s-au axat mai mult pe serviciile de urgență, au rămas foarte multe aspecte – mult mai grave - nedezbătute.

E bine de știut ce ni se pregătea și ce s-ar putea încă întâmpla, de aceea am să prezint principalele puncte letale ale acestei legi și consecințele lor:

Aşa cum este proiectul conceput, fără instrucţiuni şi clarificări, chiar dacă legea ar fi aprobată de întregul Parlament, te vei trezi peste un timp că prevederile ei vor fi mult mai dure şi mai restrictive decât par în prezent. Și asta deoarece reglementările de aplicare vor fi aprobate doar prin hotărâri de guvern (aşa cum este prevăzut la sfârşitul fiecărui Titlu din lege), iar ăsta e în stare să bage şi cianură în instrucţiunile lui.

Pe lângă contribuţia actuală de 5,5%, românii ar trebui să plătească, conform noii legii, şi o „coplată”, fără de care nu ar putea beneficia de pachetul de servicii medicale de bază (Art. 208, lit. a), și a cărei valoare va putea ajunge până la 12% din veniturile anuale (Art. 212)!!! Şi cum sunt mulţi bătrâni şi mulţi bolnavi în ţara asta, aceştia – dacă vor avea nevoie de îngrijiri medicale – vor plăti, dacă vor avea de unde, de peste 3 ori mai mult decât în prezent: 17,5% faţă de 5,5%. Asta înseamnă că din 12 luni, venitul pe 2 luni și ceva se va duce pe asigurările medicale.

E falsă ideea că atragerea privaților în sistemul de sănătate va duce la creșterea veniturilor, pentru că aceștia se vor axa preponderent pe partea de asigurări, doar cu scopul de a obține profit, fără nici o investiție în sistem. Iar dacă totuși vor dori să devină furnizori de servicii medicale, să înființeze spitale și să cumpere aparatură, atunci își vor amortiza cheltuielile din banii primiți de la fondul de asigurări și de la populație, că doar nu sunt societăți de binefacere.

Legea nu ne spune ce se întâmplă dacă un asigurator din ăsta dă faliment. Ce se întâmplă cu banii şi cu asigurarea oamenilor? Dau şi ei faliment?

De asemenea, nu ni se explică ce se va întâmpla cu persoanele bolnave care nu au bani să plătească coplata. Li se va refuza investigaţia sau tratamentul dacă acestea nu sunt cuprinse în pachetul de servicii medicale de bază şi se va aştepta ca boala să se transforme în urgenţă pentru a se interveni gratis?

Persoanele care nu au nici un fel de venit vor plăti și ele asigurările de sănătate, calculate la nivelul salariului minim pe economie (Art. 206, par.13). Legea nu menţionează de unde vor lua banii persoanele respective.

Dacă, de exemplu, unul dintre soţi nu are venituri şi doreşte asistenţă medicală, celălalt soţ va trebui să plătească pentru acesta jumătate din cota de asigurări calculată la salariul minim (Art. 206, par.3, lit. a).

Pacienţii nu se mai pot trata unde doresc. Sunt obligaţi să se trateze doar la medicii (spitalele, policlinicile etc) cu care firma la care s-au asigurat are încheiat contract. Dacă se duc în altă parte, pe lângă asigurarea de sănătate, pe lângă coplată, vor plăti - ca să se înveţe minte - şi până la 5% din valoarea serviciului primit: consultaţie, spitalizare, analize etc (Art. 207, par.3). Parcă ar fi o poliță Casco, pe baza căreia nu te poți duce decât în service-urile cu care asiguratorii au decontare directă, şi în care inima şi ficatul au aceeaşi valoare pentru Guvern ca motorul şi caroseria unei maşini din programul Rabla.

Dacă vrei să nu plăteşti „coplata” taman în momentul când dă boala în tine sau vrei să beneficiezi şi de altceva decât de ceea ce este prevăzut în pachetul de bază, legiuitorul, în mărinimia sa, a prevăzut ca tu, potenţial bolnav nenorocit, să poţi face asigurări suplimentare (Art. 235-237), caz în care, la intrarea în spital, te vor întâmpina câteva hostesse cu pâine prăjită şi cu o cupă de ser fiziologic intravenos.

În lege nu este prevăzut ce cuprinde pachetul de servicii nedicale de bază, va fi surpriza Guvernului, dar bănuiesc că doar vreo 2-3 aspirine, un algocalmin şi măsurarea tensiunii.

Dacă cumva eşti bolnav de cancer, boli grave de inimă, diabet, hepatite virale – ale căror cheltuieli erau suportate, până în prezent, de Casa de asigurări prin programele naționale – vei plăti pentru ele în cuantumul coplăţii: de 12% din venitul anual (Art. 215).

Dacă vrei o asigurare suplimentară, firmele de asigurare (o să le găseşti, probabil, şi la colţ de stradă, ca alea care-ţi încheie poliţa RCA) îți pot interzice accesul la anumiţi furnizori de servicii medicale: medici, spitale etc. (Art. 243, par.3). Dacă vor, te și pot refuza, mai ales dacă ești bătrân și bolnav, pentru că de ce s-ar încurca ăştia cu tine? Ca să le diminuezi profitul? Iar dacă nu te refuză, te vor pune să plătești o sumă prohibitivă, încât vei renunța singur.

Așa-i că urarea de „Sănătate!’ - pe care, de multe ori formal, ne-o facem unii altora - are acum o semnificație cât se poate de concretă?

Evaluarea ta: None Media: 5 (5 voturi)